Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a declarat că prezenţa la votul de duminică a fost de 27,67%.

Purtătorul de cuvânt al BEC a menţionat că reprezentantul PNL nu a semnat procesul verbal de constatare a rezultatelor alegerilor europene.

El a menţionat că joi se vor acorda certificatele de reprezentant al României în Parlamentul European.

Potrivit Legii 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, mandatele europarlamentarilor sunt de cinci ani.

În urma rezultatelor obţinute la scrutinul din 7 iunie, Alianţa Electorală PSD+PC îi va trimite în Parlamentul European pe Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Silvia Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Sabin Cutaş, Cătălin Ivan, Ioan Enciu şi Vasilica Viorica Dănilă.

A doua formaţiune politică în ceea ce priveşte numărul de mandate de europarlamentar câştigate, PD-L va fi reprezentat la Bruxelles de Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristian Preda, Marian – Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş Niculescu şi Oana Elena Antonescu.

În urma votului de duminică, PNL va fi reprezentat de cinci eurodeputaţi – Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi.

UDMR îi va trimite în Parlamentul European pe Laszlo Tokes, Iuliu Winkler şi Sogor Csaba, iar PRM pe Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali şi Cristian Claudiu Tănăsescu.

Alianţa Electorală PSD+PC a obţinut, la alegerile europarlamentare, 31,07% din voturile valabil exprimate (1.504.218 voturi), PD-L 29,71% (1.438.000 voturi), PNL -14,52% din opţiuni (702.974 voturi), UDMR – 8,92% (431.739 voturi), PRM – 8,65% (419.094 voturi), iar Elena Băsescu 4,22% (204.280 de voturi).

Două formaţiuni politice, PNŢCD şi Partidul Forţa Civică, nu au întrunit pragul electoral de cinci la sută din voturile valabil exprimate, acestea reuşind să strângă dar 1,45% din sufragii (70.428 voturi), respectiv 0,40% din voturile exprimate valabil (19.436 voturi).

De asemenea, candidatul independent Pavel Abraham nu a reuşit să cîştige numărul de voturi necesar pentru a obţine un mandat în Parlamentul European, el obţinând 1,03% din voturile valabil exprimate, respectiv 49.864 voturi.

Reprezentantul PNL în Biroul Electoral Central, Marius Bălăşescu, a anunţat, miercuri, că nu va semna procesul-verbal de constatare a rezultatului alegerilor europarlamentare, el argumentând că “PNL refuză să certifice o fraudă electorală”.

sursa: mediafax

“Pe baza informaţiilor primite de la misiunile României, în secţiile din ţările care au încheiat votul până la ora 22.00, inclusiv, votaseră aproximativ 11.500 de români. Printre ţările unde votul s-a terminat se numără: Australia, Republica Islamică Pakistan, India, Africa de Sud, Federaţia Rusă, Italia, Spania, Ungaria, Belgia, Franţa, Republica Elenă, Republica Moldova, Turcia sau Israel”, menţionează MAE, într-un comunicat.

La ora 22.00 s-au închis 141 de secţii de votare din cele 190 de secţii de vot organizate în străinătate.

Votul se va încheia luni, 8 iunie, în secţiile de pe Coasta de Vest a SUA, ultimele secţii care se vor închide fiind cele de la Los Angeles, Las Vegas, Phoenix şi Portland, la ora 7.00 (ora României).

La aceste secţii votul a început duminică la ora 17.00, ora României.

Potrivit site-ului Antena 3, PSD şi PDL au câştigat câte 10 mandate, PNL 5, UDMR 4 mandate, PRM două mandate, iar Elena Băsescu, cu 3,6% va avea şi ea un mandat.

Acestea sunt datele după prelucrarea datelor centralizate până la ora 19.00.

PNŢCD a obţinut 1,8% din voturi, Forţa Civică 0,6%.

Cel de-al doilea independent participant la europarlamentare, Pavel Abraham, a fost votat de 0,5% din alegători.

Pentru partidele politice, pragul de admitere în PE este 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În cazul candidaţilor independenţi, pentru a deveni europarlamentari, aceştia trebuie să obţină un număr de voturi cel puţin egal cu coeficentul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul voturilor valabil exprimate şi numărul de parlamentari, respectiv 33.

Potrivit lui Muhuleţ, prezenţa la vot, la nivel naţional, în mediul rural, până la ora 21.00, a fost de 36,56%

În mediul urban, prezenţa la vot, la ora 21.00, a fost de 20,40%.

BEC a anunţat că cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în:

Teleorman – 48,82%

Ilfov – 41,31%

Harghita -40,87%

Mehedinţi – 40,70%

Sălaj – 40,10%

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat, potrivit Biroului Electoral Central, în:

Constanţa – 20,74%

Sibiu – 21,08%

Iaşi – 22,13%

Timiş – 22,21%

Maramureş – 22,51%

Primele rezultate parţiale ale alegerilor europarlamentare vor fi comunicate de BEC, luni, la ora 9.00.

sursa: mediafax

Elena Băsescu a obţinut 3,5% din voturile exprimate.

PNŢCD are 1,4% din voturi, Pavel Abraham – 0,6%, iar Forţa Civică – 0,4%.

Studiul a fost realizat de INSOMAR la ieşire de la urne, pe un eşantion de 22.668 de persoane, transmite Realitatea TV.

Pentru partidele politice, pragul de admitere în PE este 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În cazul candidaţilor independenţi, pentru a deveni europarlamentari, aceştia trebuie să obţină un număr de voturi cel puţin egal cu coeficentul electoral naţional.

Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul voturilor valabil exprimate şi numărul de parlamentari, respectiv 33.

sursa: mediafax

“Cred că acele modele funcţionale europene care şi-au dovedit viabilitatea şi care au realizat o stabilitate internă şi o coabitare paşnică între minoritate şi majoritate pot fi urmate şi de România. Eu am afirmat că nu este normal ca maghiari din administraţia statală să fie daţi afară numai pentru că sunt maghiari. (…) Eu cred că normalitatea ar fi tocmai ca Secuimea, teritoriul locuit de secui, să aibă autonomie teritorială şi care ar însemna că, în cadrul statului român, neafectând suveranitatea statală a României, prin drepturi conferite de lege, aşa cum toate autonomiile din Europa o au, secuii să îşi aleagă un parlament regional, să aibă un guvern propriu, un buget propriu şi să aibă un statut propriu”, a spus Szilagyi la mitingul de protest de la Miercurea Ciuc.

Acesta a adăugat că de astfel de drepturi beneficiază deja catalanii, bascii, suedezii din Finlanda şi nemţii din Italia, din Tirolul de Sud.

“Asta ar fi normalitatea europeană”, a adăugat Szilagyi, susţinând că în statutul de autonomie întocmit de reprezentanţii CNMT în 2004 s-a descris ce înţeleg aceştia prin autonomie, subliniind că aceasta nu ar afecta deloc statalitatea şi suveranitatea României, întrucât chestiunile legate de politica externă, de monedă şi de afacerile interne sunt scoase din domeniul autonomiilor.

Circa patru mii de persoane din Transilvania au participat, miercuri, la manifestarea de închidere a campaniei UDMR-CNMT pentru europarlamentare, care a coincis cu un miting de protest faţă de schimbarea etnicilor maghiari din fruntea instituţiilor deconcentrate.

Peste 375 de milioane de alegători din 27 de state vor vota, între 4 şi 7 iunie, pentru desemnarea membrilor viitorului Parlament European.

Marea Britanie şi Olanda deschid votul, la 4 iunie, urmate de Irlanda, pe 5 iunie, Cehia, în 5 şi 6 iunie, şi Slovacia, Letonia, Malta şi Ciprul, în data de 6 iunie. Celelalte 19 ţări membre UE vor vota duminică, 7 iunie.

Sondajele indică o victorie a conservatorilor, în detrimentul socialiştilor, însă absenteismul, care se anunţă masiv, ar putea influenţa pronosticurile.

Estimările rezultatelor naţionale, pe baza sondajelor la ieşirea de la urne, sunt aşteptate în data de 7 iunie. Parlamentul European va publica primele estimări globale privind culoarea politică a noii legislaturi începând cu ora 20.00 GMT (23.00, ora României).

Sesiunea inaugurală a viitorului Parlament este programată pentru 14 – 16 iunie şi va avea loc la Strasbourg, unde noii parlamentari vor alege un preşedinte, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Conservatorii au avansat deja câteva nume pentru această funcţie, favorit fiind considerat polonezul Jerzy Buzek, care ar putea deveni primul est-european care ocupă una dintre funcţiile prestigioase din UE.

Europarlamentarii urmează să avizeze în iulie şi numele preşedintelui viitoarei Comisii Europene, după ce acesta va fi desemnat, la sfârşitul lunii iunie, de liderii celor 27 de state membre. Actualul preşedinte, portughezul Jose Manuel Barroso, are şanse solide de a fi confirmat în funcţie, în pofida rezervelor exprimate de Franţa.

La alegerile din iunie vor fi desemnaţi 736 de europarlamentari, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, aflat încă în vigoare în lipsa ratificării Tratatului de la Lisabona în Irlanda şi Cehia. Actualul Parlament este format din 785 de deputaţi.

În cazul în care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat până la sfârşitul anului, numărul europarlamentarilor va ajunge la 754 – deşi nu este încă stabilit cum vor fi repartizate cele 18 mandate suplimentare – până la sfârşitul legislaturii, în 2014, în cazul în care UE nu va primi noi membri.

Numărul europarlamentarilor trimişi la Strasbourg de fiecare ţară este diferit – Malta desemnează cinci deputaţi, Ciprul, Luxemburgul şi Estonia, câte şase, Slovenia, şapte, în timp ce Germania este reprezentată de 99 de europarlamentari, Franţa, Italia şi Marea Britanie, de câte 72, iar Spania şi Polonia, de câte 50 de europarlamentari.

Pentru mandatele de europarlamentari poate candida orice cetăţean din ţările UE, iar cetăţenii statelor europene pot vota şi în alte ţări decât cele de origine, cu condiţia să fie înscrişi pe listele electorale. Vârsta minimă a candidaţilor variază de la ţară la ţară.

În pofida extinderii UE prin aderarea ţărilor din Europa de Est, vârsta medie a europarlamentarilor rămâne relativ ridicată – 54,8 ani în actuala legislatură.

Candidatul independent la PE Elena Băsescu spune că îşi doreşte ca după alegerile din 7 iunie să nu mai fie considerată “veriga vulnerabilă” a lui Traian Băsescu, prin intermediul căreia acesta este atacat de adversarii politici, sau “măcar” ca “lumea” să nu o mai facă “agramată şi toantă”.

Elena Băsescu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, că unele greşeli de exprimare care i-au fost imputate nu i-au fost scuzate, deşi erau “aspecte scuzabile” unei tinere aflate la începutul carierei politice.

Întrebată cum îi este marcată cariera politică de faptul că este fiica şefului statului, Elena Băsescu a spus că este percepută ca un “instrument” de către adversarii politici ai lui Traian Băsescu.

“Sunt un instrument. Sunt acea verigă vulnerabilă pe care o are tatăl meu. Îmi doresc ca după această candidatură să nu mai fiu acea verigă. Dar probabil voi rămâne foarte mult, atâta timp cât voi fi în politică. Dar măcar, poate, nu o să mă mai facă lumea agramată şi toantă. M-am considerat veriga vulnerabilă pentru că am avut nişte probleme, am greşit pluralul unui cuvânt, m-am încurcat la un discurs, lucruri scuzabile multor tinere aflate la începutul carierei, care nu i-au fost scuzate Elenei Băsescu”, a afirmat candidatul independent.

Aceasta consideră că, la un moment dat, a fost “punctul de atac” al tatălui său, era “fiica nu foarte şcolită”.

Elena Băsescu se află în turneu electoral la Cluj-Napoca, urmând să participe la o expoziţie în cadrul TIFF şi la un concert al trupei Voltaj.

sursa : www.mediafax.ro

“Fotbaliştii Cristian Chivu, Luis Figo, David Villa şi Carlos Marchena López, cicliştii Frank şi Andy Schleck au ţinut să îndemne cetăţenii europeni să participe la votul pentru alegerile pentru Parlamentul European, atrăgând atenţia asupra importanţei exprimării votului pentru viitorul nostru european comun”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

sursa: www.mediafax.ro