“Fie, odată ce miniştrii PSD dintr-o seriozitate şi demnitate normală ies de la guvernare, în acel moment numai membrii Guvernului pot să ne preia mandatele, numai membrii Guvernului. Nu poţi numi independenţi, nu poţi numi secretarii de stat”, a susţinut ministrul social-democrat, la o emisiune la Antena 3, precizând că fiecare ministru PD-L ar prelua câte unul dintre mandatele rămase neocupate. În cea de-a doua variantă “se va merge în Parlament, şi sigur, rezultatul votului e previzibil”, a afirmat Diaconescu, sugerând respingerea unui nou Guvern.

De asemenea, ministrul a precizat că “din punct de vedere al Ministerului de Externe fără titular în post nu poţi reprezenta România”. “Sub aspect internaţional nu ai drept de reprezentare, fără titularul de post nu poţi veni cu alternate-ul”, a declarat Diaconescu.

Întrebat ce se întâmplă dacă şeful diplomaţiei se îmbolnăveşte sau dacă “răceşte rău o lună”, Diaconescu a spus că “nu merge nimeni” în locul acestuia în deplasări. “Este şi ambasadorul în spate dar nu are drept de responsabilizare, fiindcă acolo regulile sunt stricte, numai cel care vine ca ministru are dreptul să-şi asume un anumit lucru”, a completat Diaconescu.
www.realitatea.net

“Pe baza informaţiilor primite de la misiunile României, în secţiile din ţările care au încheiat votul până la ora 22.00, inclusiv, votaseră aproximativ 11.500 de români. Printre ţările unde votul s-a terminat se numără: Australia, Republica Islamică Pakistan, India, Africa de Sud, Federaţia Rusă, Italia, Spania, Ungaria, Belgia, Franţa, Republica Elenă, Republica Moldova, Turcia sau Israel”, menţionează MAE, într-un comunicat.

La ora 22.00 s-au închis 141 de secţii de votare din cele 190 de secţii de vot organizate în străinătate.

Votul se va încheia luni, 8 iunie, în secţiile de pe Coasta de Vest a SUA, ultimele secţii care se vor închide fiind cele de la Los Angeles, Las Vegas, Phoenix şi Portland, la ora 7.00 (ora României).

La aceste secţii votul a început duminică la ora 17.00, ora României.

Potrivit site-ului Antena 3, PSD şi PDL au câştigat câte 10 mandate, PNL 5, UDMR 4 mandate, PRM două mandate, iar Elena Băsescu, cu 3,6% va avea şi ea un mandat.

Acestea sunt datele după prelucrarea datelor centralizate până la ora 19.00.

PNŢCD a obţinut 1,8% din voturi, Forţa Civică 0,6%.

Cel de-al doilea independent participant la europarlamentare, Pavel Abraham, a fost votat de 0,5% din alegători.

Pentru partidele politice, pragul de admitere în PE este 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În cazul candidaţilor independenţi, pentru a deveni europarlamentari, aceştia trebuie să obţină un număr de voturi cel puţin egal cu coeficentul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul voturilor valabil exprimate şi numărul de parlamentari, respectiv 33.

Potrivit lui Muhuleţ, prezenţa la vot, la nivel naţional, în mediul rural, până la ora 21.00, a fost de 36,56%

În mediul urban, prezenţa la vot, la ora 21.00, a fost de 20,40%.

BEC a anunţat că cea mai mare prezenţă s-a înregistrat în:

Teleorman – 48,82%

Ilfov – 41,31%

Harghita -40,87%

Mehedinţi – 40,70%

Sălaj – 40,10%

Participare mai redusă la vot s-a înregistrat, potrivit Biroului Electoral Central, în:

Constanţa – 20,74%

Sibiu – 21,08%

Iaşi – 22,13%

Timiş – 22,21%

Maramureş – 22,51%

Primele rezultate parţiale ale alegerilor europarlamentare vor fi comunicate de BEC, luni, la ora 9.00.

sursa: mediafax

Elena Băsescu a obţinut 3,5% din voturile exprimate.

PNŢCD are 1,4% din voturi, Pavel Abraham – 0,6%, iar Forţa Civică – 0,4%.

Studiul a fost realizat de INSOMAR la ieşire de la urne, pe un eşantion de 22.668 de persoane, transmite Realitatea TV.

Pentru partidele politice, pragul de admitere în PE este 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În cazul candidaţilor independenţi, pentru a deveni europarlamentari, aceştia trebuie să obţină un număr de voturi cel puţin egal cu coeficentul electoral naţional.

Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul voturilor valabil exprimate şi numărul de parlamentari, respectiv 33.

sursa: mediafax

Întrebat despre discuţia cu Traian Băsescu pe care a avut-o, în mai, la sediul GDS, Viorel Hrebenciuc a spus că, la fel cum a declarat şi cu acea ocazie, a discutat cu şeful statului despre adoptarea codurilor juridice. “Aţi văzut că între timp deja se va întâmpla ce s-a discutat acolo”, a adăugat parlamentarul PSD.

El a afirmat că “presupusa” stare ireconciliabilă dintre el şi Traian Băsescu este mai degrabă o “găselniţă a presei”. “Presupusa stare ireconciliabilă dintre noi doi (dintre Viorel Hrebenciuc şi Traian Băsescu, n.r.) este mai mult, din punctul meu de vedere, o găselniţă a presei”, a spus Hrebenciuc.

Întrebat cum de nu are reţineri să discute cu un om care l-a jignit “atât de mult”, Hrebenciuc a ţinut să dea un exemplu din care să se înţeleagă de ce nu are nicio reţinere în a discuta cu Traian Băsescu. “Ţineţi minte că atunci, cu scena cu lacrimile, cu Stolojan, domnul Băsescu a afirmat că Stolojan îşi dă demisia pentru că a fost şantajat de Hrebenciuc? Ori, eu nu vorbisem cu Stolojan, sau despre Stolojan, de ani de zile. L-am sunat a doua zi (pe Traian Băsescu, n.r.) şi i-am zis «Traiane, dar ce-i treaba asta, că ştii foarte bine că nu am niciun amestec în chestiunea asta?», zice «Hai, mă Viorele, tu ştii că asta e politică, ce atâta chestiune?». Ori, când domnia sa tratează aşa aceste chestiuni, normal că nu am niciun fel de reţinere să vorbesc cu el, pentru că, pe urmă, în particular, dumnealui tratează aceste lucruri ca normale în politică”, a spus Hrebenciuc.

El a ţinut să precizeze că s-a simţit jignit în acel episod, pentru că avea o “relaţie bună” cu Theodor Stolojan.
Deputatul PSD a ţinut să adauge că Stolojan avea “probleme deosebite”, în acea perioadă. “Eu ajutam, nu încurcam lucrurile”, a spus Hrebenciuc, menţionând că Stolojan “avea probleme de sănătate la vremea respectivă”.

Moderatorul a spus că se pare că problemele de sănătate ale lui Theodor Stolojan au fost remediate, din moment ce, în prezent, acesta candidează pentru europarlamentare. “Posibil să se fi remediat, dar, în general, e greu să remediezi unele lucruri”, a răspuns Hrebenciuc.

Un invitat a spus că, prin declaraţia sa, Viorel Hrebenciuc confirmă faptul că lacrimile vărsate de Traian Băsescu la retrategerea din cursa pentru preşedinţie, din 2004, a lui Theodor Stolojan au fost “o caterincă”. “Dumneavoastră aţi avut vreodată impresia că sunt altfel? Trucurile de o asemenea manieră se folosesc. Nu văd de ce nu ar fi folosit Traian Băsescu mai ales”, a spus Hrebenciuc.

Va asteptam.

“Cred că acele modele funcţionale europene care şi-au dovedit viabilitatea şi care au realizat o stabilitate internă şi o coabitare paşnică între minoritate şi majoritate pot fi urmate şi de România. Eu am afirmat că nu este normal ca maghiari din administraţia statală să fie daţi afară numai pentru că sunt maghiari. (…) Eu cred că normalitatea ar fi tocmai ca Secuimea, teritoriul locuit de secui, să aibă autonomie teritorială şi care ar însemna că, în cadrul statului român, neafectând suveranitatea statală a României, prin drepturi conferite de lege, aşa cum toate autonomiile din Europa o au, secuii să îşi aleagă un parlament regional, să aibă un guvern propriu, un buget propriu şi să aibă un statut propriu”, a spus Szilagyi la mitingul de protest de la Miercurea Ciuc.

Acesta a adăugat că de astfel de drepturi beneficiază deja catalanii, bascii, suedezii din Finlanda şi nemţii din Italia, din Tirolul de Sud.

“Asta ar fi normalitatea europeană”, a adăugat Szilagyi, susţinând că în statutul de autonomie întocmit de reprezentanţii CNMT în 2004 s-a descris ce înţeleg aceştia prin autonomie, subliniind că aceasta nu ar afecta deloc statalitatea şi suveranitatea României, întrucât chestiunile legate de politica externă, de monedă şi de afacerile interne sunt scoase din domeniul autonomiilor.

Circa patru mii de persoane din Transilvania au participat, miercuri, la manifestarea de închidere a campaniei UDMR-CNMT pentru europarlamentare, care a coincis cu un miting de protest faţă de schimbarea etnicilor maghiari din fruntea instituţiilor deconcentrate.

Peste 375 de milioane de alegători din 27 de state vor vota, între 4 şi 7 iunie, pentru desemnarea membrilor viitorului Parlament European.

Marea Britanie şi Olanda deschid votul, la 4 iunie, urmate de Irlanda, pe 5 iunie, Cehia, în 5 şi 6 iunie, şi Slovacia, Letonia, Malta şi Ciprul, în data de 6 iunie. Celelalte 19 ţări membre UE vor vota duminică, 7 iunie.

Sondajele indică o victorie a conservatorilor, în detrimentul socialiştilor, însă absenteismul, care se anunţă masiv, ar putea influenţa pronosticurile.

Estimările rezultatelor naţionale, pe baza sondajelor la ieşirea de la urne, sunt aşteptate în data de 7 iunie. Parlamentul European va publica primele estimări globale privind culoarea politică a noii legislaturi începând cu ora 20.00 GMT (23.00, ora României).

Sesiunea inaugurală a viitorului Parlament este programată pentru 14 – 16 iunie şi va avea loc la Strasbourg, unde noii parlamentari vor alege un preşedinte, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Conservatorii au avansat deja câteva nume pentru această funcţie, favorit fiind considerat polonezul Jerzy Buzek, care ar putea deveni primul est-european care ocupă una dintre funcţiile prestigioase din UE.

Europarlamentarii urmează să avizeze în iulie şi numele preşedintelui viitoarei Comisii Europene, după ce acesta va fi desemnat, la sfârşitul lunii iunie, de liderii celor 27 de state membre. Actualul preşedinte, portughezul Jose Manuel Barroso, are şanse solide de a fi confirmat în funcţie, în pofida rezervelor exprimate de Franţa.

La alegerile din iunie vor fi desemnaţi 736 de europarlamentari, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, aflat încă în vigoare în lipsa ratificării Tratatului de la Lisabona în Irlanda şi Cehia. Actualul Parlament este format din 785 de deputaţi.

În cazul în care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat până la sfârşitul anului, numărul europarlamentarilor va ajunge la 754 – deşi nu este încă stabilit cum vor fi repartizate cele 18 mandate suplimentare – până la sfârşitul legislaturii, în 2014, în cazul în care UE nu va primi noi membri.

Numărul europarlamentarilor trimişi la Strasbourg de fiecare ţară este diferit – Malta desemnează cinci deputaţi, Ciprul, Luxemburgul şi Estonia, câte şase, Slovenia, şapte, în timp ce Germania este reprezentată de 99 de europarlamentari, Franţa, Italia şi Marea Britanie, de câte 72, iar Spania şi Polonia, de câte 50 de europarlamentari.

Pentru mandatele de europarlamentari poate candida orice cetăţean din ţările UE, iar cetăţenii statelor europene pot vota şi în alte ţări decât cele de origine, cu condiţia să fie înscrişi pe listele electorale. Vârsta minimă a candidaţilor variază de la ţară la ţară.

În pofida extinderii UE prin aderarea ţărilor din Europa de Est, vârsta medie a europarlamentarilor rămâne relativ ridicată – 54,8 ani în actuala legislatură.