Funar a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că PRM aşteaptă un congres al PNG-CD, care să consfinţească fuziunea cu PRM.

“Rezultatul bun obţinut de PRM, cu sprijinul PNG-CD, la alegerile pentru PE a confirmat proverbul românesc «unde-s mulţi, puterea creşte ». Realitatea a confirmat că, dacă suntem împreună şi dacă suntem uniţi, putem obţine un rezultat bun. Noi suntem deschişi colaborării cu alte partide şi aşteptăm ca cei din PNG-CD să decidă, în cadrul unui congres, dacă vor să fuzioneze cu PRM. Dacă adoptă o astfel de hotărâre, în PRM există această disponibilitate a fuziunii cu PNG-CD şi cu alte partide”, a spus Gheorghe Funar.

Acesta a subliniat că “rămâne de văzut” cum se va numi noua formaţiune de dreapta creată în urma acestei fuziuni.

Preşedintele PNG-CD Cluj, Pompiliu Manea, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că se pronunţă pentru o fuziune cu PRM în vederea creării unui partid puternic de dreapta, care să includă şi Partidul pentru Patrie, Noua Dreaptă, Verzii şi chiar PNL.

“Decât şef la un partid mărunt, mai bine membru într-un partid de onoare”, a spus Manea.

Gheorghe Funar a precizat, însă, că nu este de acord cu cooptarea PNL într-o viitoare construcţie PRM-PNG-CD, în condiţiile în care liberalii au contribuit la “dezastrul ţării”.

“Nu cred că vom ajunge să facem echipă cu PNL în aceeaşi formaţiune politică”, a explicat secretarul general al PRM.

PSD a obţinut 31,07% din voturi la euroalegeri, fiind urmat de PDL cu 29, 71%, PNL cu 14,52% din voturi, UDMR – 8,92%, PRM – 8,65%, iar Elena Băsescu a fost creditată cu 4,22% , potrivit rezultatelor euroalegerilor după centralizarea proceselor verbale din toată ţara şi anunţate, luni, de BEC.

sursa: mediafax

Potrivit site-ului Antena 3, PSD şi PDL au câştigat câte 10 mandate, PNL 5, UDMR 4 mandate, PRM două mandate, iar Elena Băsescu, cu 3,6% va avea şi ea un mandat.

Acestea sunt datele după prelucrarea datelor centralizate până la ora 19.00.

PNŢCD a obţinut 1,8% din voturi, Forţa Civică 0,6%.

Cel de-al doilea independent participant la europarlamentare, Pavel Abraham, a fost votat de 0,5% din alegători.

Pentru partidele politice, pragul de admitere în PE este 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În cazul candidaţilor independenţi, pentru a deveni europarlamentari, aceştia trebuie să obţină un număr de voturi cel puţin egal cu coeficentul electoral naţional. Coeficientul electoral naţional reprezintă partea întreagă a raportului dintre numărul voturilor valabil exprimate şi numărul de parlamentari, respectiv 33.